Story a devenit un feature. O opțiune prezentă în mai toate canalele de social media. O idee cu viață scurtă, căci așa trăim în social media. Dar o poveste este mai mult de-atât, doar că nu suntem învățați să gândim așa. 

Suntem în schimb încurajați să scriem rapoarte, să expunem cifre și statistici, să găsim formatul cel mai trendy, să vorbim fără “um-uri” etc.

Problema cu storytelling-ul este că pentru specia umană este o abilitate naturală, atâta vreme cât nu ne punem împotriva ei și nu o blocăm, afirmă Kindra Hall în “Stories That Stick”.

Storytelling a devenit un buzzword și în mediul business/corporate, doar că de multe ori în spatele “poveștii noastre” este doar o înșiruire de date, infografice sau cifre lipsite de viață care nu spun prea multe despre oamenii care dau viață business-ului. Uneori poveștile devin branduri, dar undeva pe drum uităm că nu orice este o poveste, iar în mediul corporate storytelling nu este chiar atât de prezent pe cât credem, spune Kindra.

“Stories That Stick: How Storytelling Can Captivate Customers, Influence Audiences, and Transform Your Business” este despre cum construim și punem în practică povești în mediul de business – pentru clienți, angajați și alte categorii de stakeholders.

O carte despre anatomia poveștilor, pe care Kindra Hall le descompune și le reconstruiește în funcție de obiective – un exercițiu mai mult decât util pentru un marketer.

Pentru ca o poveste să funcționeze, spune Kindra, este nevoie să treacă trei teste: să atragă atenția, să captiveze și să declanșeze o schimbare. Iar pentru asta este nevoie să construim punți care leagă situația prezentă de cea dorită, punți pe care le traversăm împreună cu cei pe care dorim să-i influențăm.
Iar explicația are legătură cu felul în care funcționează creierul uman.

The value gap este una dintre punțile pe care le avem de construit. Founder story, purpose story și customer story sunt celelalte trei categorii de povești cu care avem de-a face într-un business, indiferent de mărime, domeniu sau sector (B2B sau B2C).

Toate sunt descompuse și reconstruite de Kindra într-un limbaj accesibil și cu exemple concrete:

• cum construim fiecare tip de poveste (model de structură);
• care sunt diferențele dintre ele și cum evităm suprapunerea (cea mai frecventă confuzie este cea între founder și value story);
• care sunt elementele componente care se regăsesc în orice tip de poveste;
• cum găsim povești și cum le alegem pe cele potrivite momentului, pentru că nu toate poveștile funcționează în orice situație;
• care sunt capcanele de evitat – de ex. o poveste foarte bine spusă, dar care nu servește scopului, detaliile care fac sarea și piperul etc;
• ce să faci când nu găsești povestea potrivită: gândește-te la substantive, spune Kindra. Substantivele din viața noastră sunt oamenii, locurile, lucrurile, evenimentele șamd, iar poveștile pe care le putem spune sunt limitate doar de numărul de întrebări pe care ni le putem adresa. 

Mai jos cele patru tipuri de povești, pe scurt.

Citiți “Stories That Stick” dacă sunteți în zona business/corporate, dar nu numai, pentru că avem nevoie de storytelling în marketing, iar cartea Kindrei Hall este un ghid practic despre această tehnică. Cartea este disponibilă aici, iar mai multe despre Kindra Hall găsiți pe siteul ei.

Ilustrații Stories That Stick și Unsplash.com.