Orice progres tehnologic a însemnat “rupere de zăgazuri” cu consecințe în toate aspectele vieții. La 30 de ani de la apariția internetului, adaptarea la noile forme de viață a ajuns într-un punct critic.
Din dorința de a dezvolta rapid economii digitale am uitat că schimbările sunt puse în practică de mintea umană și de capacitatea ei de a se adapta.
Transformarea digitală de dragul inovației nu face minuni, dar ne-ignorarea nevoilor umane în context digital poate fi un punct de pornire în această adaptare.
Dentsu Aegis Network realizează anual un studiu despre felul în care digitalul răspunde multiplelor nevoi umane. Adaptate după celebra piramidă Maslow, necesitățile digitale reflectă cerințe și emoții ca în lumea offline, dar într-un alt context.
Nevoi primare – acces la infrastructură digitală (fixă și mobilă) & siguranța/nivelul de încredere privind securitatea și protecția datelor personale
Încrederea în giganții din tehnologie este într-o continuă scădere, ceea ce destabilizează progresul (64% consideră că folosirea neadecvată a datelor personale este principala cauză a neîncrederii).
Această atitudine are impact și asupra ofertei de produse și servicii digitale, din mediul privat și guvernamental.
Nevoi psihologice – adresează impactul digitalul asupra calității vieții, echilibrul online-offline
În timp ce digitalul oferă oportunități de relaționare și de creare de comunități, comportamentul de tip always-on are un impact negativ asupra calității vieții.
Starea de bine și echilibrul sunt o preocupare nu doar în țările dezvoltate, cum se consideră de multe ori, ci și în cele emergente, deși acestea din urmă sunt, în același timp, motorul adopției de produse și servicii digitale la nivel global.
Singapore are cel mai scăzut procentaj la această categorie 25%, urmată și de alte țări asiatice.
Nevoi de dezvoltare – evaluează abilitățile, accesul la educație și la dezvoltare prin valorificarea oportunităților digitale.
În această categorie studiul a evaluat 2 factori:
#1. nivelul prin care oamenii consideră că educația primită i-a pregătit pentru lumea digitală – una din trei persoane nu-și amintește când sau dacă a beneficiat de training pentru tehnologii digitale – în top Japonia, Germania, Franța.
#2. nivelul de auto-evaluare a abilităților digitale și gradul în care angajatorii le facilitează exploatarea acestor abilități.
Surprinzător, țările nordice au înregsitrat cele mai mici procentaje la această categorie.
Două treimi consideră că viteza cu care se schimbă lucrurile este prea rapidă, inclusiv în Singapore, una dintre cele mai competitive economii la nivel global.
Nevoi sociale/comunitare – măsoară nivelul de optimism relativ la capacitatea tehnologiilor digitale de a susține dezvoltarea societății în ansamblu și de a rezolva probleme globale:
Țările asiatice sunt mai optimiste, cu excepția Japoniei, care înregistrează cele mai mici procente la toate cele patru categorii de nevoi.
Cei mai mulți se manifestă pesimist în privința capacității tehnologiilor digitale de a crea locuri de muncă, datorită amenințării AI și roboților (în țările dezvoltate).
La nivel global, doar o treime consideră că tehnologiile digitale vor crea joburi. Șase din zece persoane consideră că nu se face destul pentru ca tehnologia și lumea digitală să fie accesibilă unei părți cât mai mare din societate.
☞ femeile înregistrează scoruri de satisfacție mai mici decât bărbații la toate categoriile de nevoi, cu excepția celor de bază;
☞ tinerii au cele mai mici procentaje la nevoile psihologice, ceea ce confirmă numeroase alte studii legate de impactul negativ al consumului excesiv digital;
☞ cei din țările emergente consideră că nevoile digitale sunt în mare parte acoperite, dar, în același timp, sunt mai preocupați de impactul psihologic al tehnologiilor;
☞ cei din țările dezvoltate, în schimb, sunt pozitivi relativ la nevoile de bază și cele psihologice, dar mai pesimiști în ce privește capacitatea digitalului de a susține nevoile de dezvoltare și pe cele sociale/comunitare.
Mai greu de găsit, dar mai valoros
Ia măsuri concrete de limitare și control a urmelor digitale: instalează ad blockers, reduce informațiile oferite și timpul petrceut online ceea ce face dificilă personalizarea produselor și serviciilor digitale.
În același timp și cumva paradoxal, cei cu acest comportament sunt cei mai inclinați să cumpere online, având măsurile de mai sus asigurate, în toate tipurile de activități interogate – shopping online, banking, music, TV, taxi, cărți.
Manifestă “o linie roșie” peste care businessurile nu pot trece.
Abuzurile în folosirea datelor personale sunt cauza principală pentru care opt din zece consumatori ar înceta colaborarea cu o companie care le-a folosit datele personale de o manieră iresponsabilă.
Pentru branduri
Identificarea acestor nișe și adresarea lor permite brandurilor să dezvolte produse și servicii ce pot fi extinse eficient și către alte piețe.
Consumatorii cei mai predispuși la consum online sunt și cei mai atenți la urmele lor din online.
Brandurile care respectă și încurajează echilibrul online-offline al consumatorilor vor fi apreciate, iar din customer relationship vor beneficia ambele părți.
Pentru businessuri
Pentru operațiuni guvernamentale
“Digital Society Index 2019” include exemple practice pentru toate recomandările, au fost intervievați peste 43.000 de persoane din 24 de țări, cu grade diferite de dezvoltare economică.
Deși România nu este inclusă în analiză, mulți dintre noi se vor regăsi în câteva dintre constatările studiului. Raportul complet se descarcă de aici.
Ilustrație Unsplash.com
