Spune Barack Obama că este o caracteristică prezentă la mulți din generația sa, în timp ce cei mai tineri constată că multe dintre satisfacțiile vieții nu vin doar prin intermediul muncii.
Ei caută joburi care le conferă sens, dar fără ca aceste munci să substituie restul vieții. Pentru ei nevoia de echilibru este mult mai evidentă și asumată în același timp.

Afirmația face parte din conversațiile despre Working: what we do all day, ultimul documentar produs de cuplul Obama pentru Netflix și este o discuție foarte interesantă despre sensul muncii în lumea de astăzi, marcată de schimbări majore, iar subiectul este adresat în trei sectoare: îngrijire la domiciliu, tehnologie și industria hotelieră, abordate de jos în sus.

Din postura de fost președinte al SUA unde conversațiile despre muncă, economie sau oameni se discută în termeni macro, poveștile din documentar sunt aduse la nivel individual și caută răspunsuri la o întrebare esențială: ce înseamnă munca astăzi, pentru generații diferite, aflate în roluri diferite?

Ca și celălalt film produs de cuplul Obama pentru Netflix – American Factory – sunt surprinse discrepanțele, diferențele sociale și culturale din societate și felul în care ne transformăm sub influența schimbărilor tehnologice, fără a emite verdicte.

Sunt oameni cu povești din clase sociale diferite, mulțumiți cu joburi repetitive sau plictisitoare, dar stabile, persoane, nu tocmai tinere, care fac joburi pentru a-și finanța o pasiune, dar și cu oameni care și-au făcut din pasiune o muncă și care pot fi considerați ca având joburi de vis, până la liderii aflați în top. 

Această ultimă categorie merită o mențiune aparte în condițiile în care profilul și atitudinea acestor lideri au un impact covârșitor asupra joburilor din categoriile anterioare.

“E ușor să subestimezi ceea ce nu vezi” se spune în documentar, iar “ca liderii să cunoască oamenii care lucrează pentru ei, trebuie să facă un efort. Sunt unii care fac asta, dar sunt mult prea mulți care nu o fac.”  

Documentarul vorbește despre efectul schimbărilor din anii ’80 când dintr-o dată totul a devenit despre bani și acumulare, despre cum se schimbă reacțiile părinților la atitudinea tinerilor de astăzi (faptul că aceștia din urmă apreciază mai mult echilibrul și alte tipuri de angajamente, gen voluntariat, angajamente civile, familie, prieteni), care mai este rolul sindicatelor și ce înseamnă munca cu impact, despre incluziune și dificultatea de a integra diferențele în societate (mult mai simplu de manifestat doar la nivel declarativ, evident) și despre cât de mult contează să avem conversații despre aceste subiecte, în primul rând, pentru ca schimbările să se poate întâmpla apoi și în cadrul comunităților.

Felul în care ne raportăm la muncă are legătură cu educația, concepția despre viață, valorile și ideile în care credem, în varianta fericită.

Pentru majoritate, însă, munca are mai mult de-a face cu oportunitățile sau lipsa lor, cu modificările structurale din societate și economie pe care cei mai mulți nu le pot controla, cu inegalitatea, insecuritatea și influența pe care tehnologia și stratificarea gradată în economie le au asupra modului în care regândim munca.

“Disponibilitatea de a vedea și asculta, împreună cu conversații, proiecte și dezbateri în mediul public ar fi probabil cel mai mare câștig din acest demers.”

Spune Barack Obama într-una dintre discuțiile purtate în spațiul LinkedIn News pe marginea proiectului, împreună cu jurnalistul Ira Glass și câțiva dintre participanții la documentar.

Vă invit să vedeți documentarul, nu doar dintr-o perspectivă de om curios de marketing. Chiar dacă vorbește despre americanii moderni, temele sunt la fel de actuale și în societatea noastră.

Foto credit Pexels.com